
.
‘Na vota c’era nu contadino. Si ni stavir’a Scorpari ‘nta na turricedda ca famigghja. Quannu vinniri u timpo ri siminà si truvaja senza grano. J’era disperato
“Com’agghja fa? Aguanno murimo ri fame!”
Ficia ‘na pinzata: “ Mo nu vago a circà allu baruno.”
Ma ni parija bruttu arrivà a mani vacanti. Pigghiaja ‘na gaddina, a ficiri arrusti e partija.
U baruno j’era furbo, avija capito a sunata.
“Bravo, ni rissa, ma ji, oltre a mugghjerima, tengo quattro figghji: rui masculi e rui fimmini. Comi agghja sparti ssa gaddina, ranno ad ognuno u suja?”.
U contadino nun si persa d’animo. Pigghiajri u curtiddu ‘nta sacchetta, tagghiajri a catarozza ra gaddina e disse:
“Tu si u capo, a catarozza spettiri a tija.”
Pu tagghiaja u lato ra cura e nu riviri alla patruna.
“Tu si a patruna ra casa, u lato ra cura j’è u tuja.”
Tagghiaja li gammi e ni riva gunu a testa alli figghji masculi.
“Figghji, a buj spettano i peri, picchì sitisi giuvini e tinitisi tanta strata ra fa, comi v’hano ‘mparato i genti vustri.”
Alli figghie fimmine ni riva li scidde.
“Belle mie, u munno j’è granno e v’aspetta. Vi rago ‘na scidda pir’una. E jio, chi sungo nu povuru zappaturo, mi pigghio quiddo chi rimana.”
E si pigghiairi a gaddina.
U baruno si misiri a riri sutt’i baffi. Ni riva grano e soliti. Avija capito cu zappaturu j’era spirto.
I nutizie caminano e camina puru l’ammiria ca ciutija.
Stu fatto arrivaja alli ricchie ri nu ricco contadino. Nun ci putija dormi a notte allu pinziro ca quiddo cazzuno ri Scorpari avija ‘ncappato ru baruno soliti e grano cu ‘na stroscia ri gaddina arrustuta.
Ficiri arrusti ra mugghjera cincu belle gaddini, i megghje c’avia, e jiviri a du baruno. U signuru ni rissa:
“Tante grazie pi ssi gaddini, ma a famigghja j’è di sia pirsune: ji, mugghjerima, rui figghie fimmini e rui figghi masculi. I gaddini su cincu. Comi fazzo a fa i parti uguali?”.
Quiddo povuro disgraziato nun sapija comi fa. U baruno mannajri a chiamà u contadino ri Scorpari e ni rissa ri sparti quiddi cincu gaddini.
U scorpirajulo pigghiaja ‘na gaddina e a riviri allu baruno e alla mugghjera.
“Marito, mugghiera e gaddina facitisi justo tria. Statisi a posto.”
‘N’ata gaddina a riviri alli figghji masculi.
“Puru vuj sitisi justu tria.”
Stessa cosa ficia cu i signurine: “Belle figghiole, ca gaddina puru vuje sitisi tria. Cuntu justo.”
Li rui gaddini chi j’erano rimasti si pigghiaja jiddo.
“Cu mija, fa sempri trija. A divisiuna j’è perfetta.” Rissiri allu baruno.
U signuro ammiraja u cirividdo fino ru zappaturo. Pi cumplimento ni riva ‘n’ata vota soldi e grano. Allu contadino ricco, invece, chi bulia fa u furbo, u ficia sicutà fora ru purtuno, ‘nta ‘na mala manera chi ancora va fujenno.
FOTO: Rete